About

Ein persischer Dichter des 15, Jahrhunderts wurde von seinen Zeitgenossen gefragt, was es bedeute, Poet zu sein. Er antwortete, der Dichter sei wie ein Fenster, durch welches das Licht scheint. Das Licht ist die Poesie. Oder eben das, was sich hinter ihren Versen verbirgt. Allerdings hat dieses Licht seinen Ursprung nicht im Fenster selbst. Die Bemühung  und das Verdienst des Künstlers ist es, je mehr Licht durch das Fenster durchdringen zu lassen. Daher ist es von Seiten des Künstlers gewissermaßen arrogant zu behaupten, er habe das Kunstwerk geschaffen, denn das Kunstwerk entspringt großteils einer anderen Quelle.

Alexandru Pecican

…” Producţia artistică nu constituie altceva decât activitatea onirică a umanităţii; pictorul, poetul, romancierul sau regizorul ar avea funcţia de a elabora, a organiza, cu talentul lor, conţinutul inconştientului colectiv, exprimîndu-l, înfăţişându-l în pagină, pe pânză sau pe ecran. Cred că dacă această viziune a lucrurilor este justă, orice problemă de limite sau de restricţii în legătură cu activitatea artistică dispare. Se poate epuiza inconştientul, poate avea limite? Se pot sfârşi visele?

Activitatea omului care visează, activitatea care pare automată se îndeplineşte la artist conform unei tehnici, unui limbaj al reprezentării, o simbologie, iar artistul în creaţia sa, recunoaşte un mod de a ordona ceva ce preexistă, făcându-l să iasă la iveală până la perceperea senzorială şi intelectuală; arhetipul creaţiei ce reînnoieşte, adică trecerea din haos în cosmos, a ceea ce e nediferenţiat, confuz insensibil la ordine, ştiind să-l exprime, să-l îndeplinească. Adică trecerea din inconştient în conştient. De asta cred că la artist sensul de a face este mai puternic decât oricare finalitate…..”

Federico Fellini